|
 Aflata in centrul orasului Bonn, casa in care s-a nascut si a trait un timp marele compozitor este o emblema a locurilor si a tarii intregi deopotriva. Devenita muzeu "Casa Beethoven" este compusa de fapt din doua cladiri care, la origine erau separate una de cealalta. Parintii lui Beethoven au locuit imediat dupa casatoria lor (1767) in casa din spatele actualei gradini (casa galbena) in care, in decembrie 1770 s-a nascut Ludwig. Familia nu a ramas aici multa vreme si s-a mutat in urmatoarea cladire.
In secolul al XIX-lea casa a fost folosita in special ca han. Cand ansamblul a fost pus in vanzare si amenintat cu demolarea, 12 oameni de cultura din Bonn au fondat, in 1889, asociatia "Casa Beethoven". Ei au cumparat ambele cladiri, le-au restaurat, le-au unit si le-au umplut cu amintiri ale familiei compozitorului. Totul este administrat de asociatia respectiva care la ora actuala este posesoarea celei mai mari colectii din lume legata de viata si opera marelui compozitor. Aspectul constructiei este destul de auster dar chiar de la intrare, de la scara de lemn afumat, simti ca patrunzi intr-o atmosfera unica, vecina cu magia. Exponatele sunt de fapt documente cu adevarat remarcabile. Tablouri sinoptice ofera o vedere de ansamblu asupra celor mai importante momente din viata si activitatea creatoare a lui Beethoven. Inca din prima sala se poate vedea arborele genealogic al compozitorului precum si planurile oraselor Bonn si Viena in care acesta a locuit o vreme. Sunt marcate locurile unde se inaltasera casele respective, care insa nu au supravietuit timpului. Sunt prezentati apoi apropiatii compozitorului: bunicii, parintii, prietenii. Bunicul, Ludwig (1712-1773) a fost capelmaistru la Curte, in serviciul Printului Elector din Köln, bucurandu-se de o reputatie fara repros. Viitorul mare compozitor a intrat in serviciul Printului Clement August din 1782 si peste doi ani, in 1784, este numit organist principal. Tablourile expuse evoca aceste momente ca si incercarea tatalui sau, Johann van Beethoven de a-si prezenta fiul, la 26 martie 1778, ca un copil minune, asemenea lui Mozart. Documentul care atesta evenimentul este primul privitor la aparitiile publice ale compozitorului. Intr-o camera, ai carei pereti sunt impodobiti cu portretele celor mai de seama compozitori ai epocii, se afla, intr-o vitrina, viola lui Beethoven, realizata probabil de Sebastian Dalinger in jurul anului 1780, dupa un model de J. Steiner. Printre portretele prietenilor compozitorului trebuie admirat cel al Helenei von Breuning, cea care, impreuna cu sotul ei, doctorul Franz Gerhard Wegeler, l-au sustinut moral pe Beethoven dupa moartea mamei sale, in 1787. In casa dinspre strada, unde se afla odinioara mica orga a compozitorului sunt expuse, intr-o vitrina, manuscrisele unor sonate compuse de acesta la 12 ani. Sunt evocate apoi printr-o serie de gravuri plecarea din Bonn, perioada vieneza si reintoarcerea in orasul natal. Sunt expuse instrumente muzicale, la mare cinste fiind pianul la care a fost compusa, printre altele, "Sonata lunii". Muzeul contine putine mobile care insa par sa emane parfumul intregii epoci. Printre piesele de rezistenta trebuie amintite atat certificatul de nastere si masca mortuara cat si prezentarea cortegiului funebru alcatuit din aproape 20.000 de persoane care l-au condus pe artist pe ultimul drum. Muzeul este completat de salile de auditii si de gradina inconjurata de zidul langa care sunt expuse busturile de bronz ale marilor compozitori. IRINA STOICA
|